Ce stim despre nevroze?

Sunt intotdeauna suficiente boli ce privesc sanatatea mentala, de care ne lovim, dar pe care nu le depistam sau nu le catalogam ca fiind ”boli” si care totusi ne afecteaza direct sau indirect prin prezenta lor in cercul nostru de existenta. Tulburarile obsesiv-compulsive, de exemplu sunt cele care, mai ales astazi, din cauza mediului stresant in care suntem nevoiti sa ne desfasuram activitatea, din cauza stresului si presiunii cotidiene ori lipsurilor, acapareaza si afecteaza un numar mare de persoane fara ca macar aceastea sa depisteze sau sa constientizeze situatia in care se afla, deci automat fara a se ajunge cel mai adesea, la un control de specialitate si mai departe la tratarea afectiunii.

Timpul nu mai este suficient, se pare. Si atunci apar nevrozele, ca tulburari functionale, pe fondul unor crize de presiune, stres, teama, nemultumire, traume sau socuri. In momentul in care nevroza se declanseaza nu se produce o transformare rapida, majora, de impact profund asupra persoanei in cauza sau a celor din jur ci este vorba de un debut lent, caracterizat prin iritabilitate, usoare insomnii ajungandu-se treptat la saptamani de nopti albe, adaptabilitate grea la mediul de lucru, in cercurile de prieteni, inadaptabilitate la situatiile de criza, stres major. Nevroticul incepe sa nu mai poata functiona, sa nu mai poata da randament, sa se izoleze, sa reactioneze neasteptat la orice obstacol. Practic, la acumularea de stres si tensiune, presiuni sau traume cauzate de situatii neasteptate din exterior unele persoane nu se simt  indeajuns de puternice pentru a face fata in continuare unei existente incarcate si cedeaza, retragandu-se, evitand contactul cu lumea si consumandu-se interior. Asa se manifesta nevroza si este astazi intalnita mai des decat ne imaginam in randul angajitilor care isi desfasoara activitatea in medii stresante, care nu lucreaza cu placere, care au acumulat experiente nefaste, tensiune si griji peste care s-a abatut si un soc de moment.

Nevroza este o boala moderna usor de tratat cata vreme nevroticul o accepta si accepta sprijinul. Cei mai multi insa refuza sa creada ca au o problema, sunt intotdeauna doar ”stresati”, dar in realitate problema se agraveaza. Primul pas in tratarea acestor stari de confuzie si presiune de nesuportat, de angoasa ar fi constientizarea problemei, eliminarea (pe cat posibil) a factorilor declansatori si de intretinere, si schimbarea constienta a acestor factori cu unii benefici si realisti, necesari oricarei vieti sanatoase cel putin din punct de vedere psihic.

 

FacebookGoogle+Twitter

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *